Ion Ionescu -Bucovu (Râca -Argeş)*Poezia dorului şi a iubirii*

adolescență

adolescență, te văd
prin fundul vremii
prin lumea ireal de adâncă,
privesc la tine parc-aș fi
într-o sală de cinematograf
la un film cu ploi și toamne,
cu iubite și jocuri
cu baluri și chermeze,
cu maniere-nvechite,
care curăță semințe
și le-aruncă pe jos,
privesc la cuplul nostru patetic,
când ne țineam
de mână ca doi copii
și reciteam versuri
din Eminescu;
o adolescență
mâncată de molii
cu patefoane și chitare electrice,
cu chaplin și garbo,
un fel de grafitti
pe toate gardurile,
cu stalin, lenin, marx și engels
pe toți pereții,
orele roșii în amurg
când te-așteptam
pe lângă plopii fără soț
și ne iubeam și ne uram,
și ne uram și ne iubeam,
ca doi nebuni din balamuc
c-un dor de viață rupt din rai,
și te strigam, și mă strigai…
înfigeam colții în vis,
credeam că asta-i veșnicia,
așteptam clopoțelul să sune,
să ne vedem, să ne zâmbim
și pe furiș să ne privim,
și uite-așa ne trecea ziua
și ne-apuca melancolia.
vântul așeza ouă pe gheață,
bătând în cutiile de conserve,
timpul trecea, ora bătea
și clipa iar ne despărțea.
din ceasuri iar cădea rugină,
flașnetarii cântau pe stradă,
duminica la promenadă,
și noi pe bulevard în doi
părea că suntem doi eroi.
ne-apuca noaptea-mbrățișați,
pe lângă garduri sau mansarde,
din lună cădeau litere de vis
cu mirosul lor metafizic,
treceau pe lângă noi accelerate
și noi ne sărutam pe săturate.
aripi de ceață, zilele
treceau în amorțire,
muncitorii veneau la paradă,
de 1 mai în marea mascaradă,
zburau baloanele pe sus
și steagurile fluturau în vânt,
noi stam mereu în primul rând,
vedeam socialismul triumfând,
mai mârâind, mai înjurând…
neștiind a trăi, ascultam înlemniți,
cum trage noiembrie la moarte,
cum vine iarna cu morții,
peste deal, peste ape,
ca o fată morgana aproape.
adolescență, te văd
prin fundul vremii,
cântând prin ploaie, ud leoarcă,
ce departe ești, ce aproape sunt,
dacă dragostea mea o să te sece,
totul va trece…
ți-am sfâșiat mătasea,
iubita mea, la poartă,
și nu știu ce vedeam
în marii ochi ai tăi,
eram nebuni atunci,
eram copiii răi,
căci cesul prăfuit
s-a preschimbat în soartă.

Sfinxul

Sfinxul doarme pe nisipuri,
Fiind mereu bătut de vânt,
Rege peste vaste timpuri,
Între ceruri și pământ.
Sfinxul pe buză de lună,
Stă la margini de cuvânt,
Când încearcă să-l răpună
Numai spicele de vânt.
El putea să fie-o stea,
El putea să fie scrum,
Arzând de asemenea
Precum dorul meu acum.
Numai creanga visului
I-a dat aripi ca să zboare,
Deasupra abisului,
Printre timpuri călătoare.
Sfinxul surâde prin vreme,
Prin nisipuri mișcătoare,
Parc-ar vrea ca să ne cheme
La o lume viitoare.
Piatra lui nu stă pe piatră,
Când se va fi stins demult
Nimbul vieții ca o vatră,
Fulgerat doar de cuvânt.
Masca lui o să ne cheme
Într-un sângerat apus.
Când răpus de-atâta vreme,
În mister va fi ascuns.

te aștept

tot mai aștept și-acum
să te întorci,
când primăvara
ne zâmbește-n prag,
când ochii mei încă
flămânzi
cad peste chipul tău
cel drag;
te rog,
mai dă-mi un semn,
dă-mi ochii tăi,
pierduți în zare,
culoarea
untului de lemn,
cu lacrimi
de mărgăritare;
mai strigă-mă,
întinde mâna
peste cer,
sfâșie raiul
dintre noi,
vino în lumile
de-apoi,
iubind,
mai spune-mi
iar deschis,
cum am căzut
în doi în vis,
întinde-mi mâna
ca să te cuprind,
vino la prânzul
nostru cu minuni,
ești ostenită
după pribegii,
de când te-aștept,
frumoaso,
ca să vii…

Ion Ionescu-Bucovu:,,DE 8 MARTIE PENTRU VOI…”
imnul umanităţii
( închinat tuturor femeilor din lume)

Dragele mele,
ştiţi voi cât preţuiţi pe pământ?
voi sunteţi dragoste, creaţie, floare,
tot ce-i mai frumos în lume,
iubite, mame, amante, surori,
în voi învie dorul,
voi mişcaţi lumile,
pruncii în braţele voastre
sunt zeii care ne duc mai departe viaţa,
mâinile voastre,
când mângâie,
sunt leacul dorului împlinit.
ce-i viaţa fără voi?
un etern întuneric,
voi naşteţi genuni,
declanşaţi resorturi nebănuite
în inimile iubiţilor,
sunteţi ape curgătoare
peste inimile noastre,
vinul care ne-mbată,
motorul lumii şi mormântul ei,
voi sunteţi viaţă
şi sunteţi moarte,
fericirea sau nefericirea noastră,
inimile noastre n-ar putea să zboare
fără inimile voastre,
voi sunteţi darul
pe care Dumnezeu
l-a făcut ochilor noştri
şi inimilor noastre,
voi ne topiţi în iubire,
deveniţi izvoare de iubire divină,
voi faceţi ca bărbaţii,
să se întoarcă, debordând de fericire,
acasă la ora amurgului,
îmbătaţi de dragostea voastră.
când iubirea copleşitoare vă face semn,
noi vă urmăm îndemnul,
chiar dacă drumurile
sunt grele şi prăpăstioase,
iubirea vă e cunună
şi tot ea vă crucifică,
adesea vă retează uscăciunile
şi vă distruge răutatea şi egoismul.
iubirea, asemenea snopilor de grâu,
ne seceră şi vă seceră,
vă treieră pentru a vă decoji,
vă vântură pentru a vă curăţa de pleavă,
vă macină până la înălbirea făinii voastre,
vă frământă
până ajungeţi supuse, divine, pure
ca apoi să vă hărăzească focul
şi să deveniţi
pâinea noastră cea de toate zilele.
nu va lăsaţi stăpânite de îndoială,
egoism, meschinărie, suspiciune sau teamă,
căutaţi doar tihna şi plăcerea dragostei
care vi se dăruie.
dacă nu, acoperiţi-vă goliciunea
şi ieşiţi din treierişul iubirii,
rămânând singure,
în lumea fără anotimpuri,
unde veţi râde, fără bucurie,
unde veţi plânge, dar fără lacrimile
pe care vi le-ar fi putut smulge extazul iubirii.
în voi cântă cel mai frumos imn de pe pământ:
imnul umanităţii…

primăvară
vin din noapte visele
și frumosul și târziul,
du-mă, doamne, pe poteci
să rămân aici pe veci,
să ascult vorbe duioase,
printre ierburi de mătase,
și eu, doamne, să alint
gura ierbii de argint,
să văd, gândule, cum zbori
printre șirag de cocori,
printre flori și trandafiri,
printre nunțile cu miri;
în simfonia de culori
s-aud pe clape cum cobori,
plopii cum curg cu apele,
pianele cu clapele,
privighetorile-n cantate,
curgând în ritmuri de andante,
și râurile zdrumicând
doar visurile mele-n gând;
acum apare și-o nălucă
ce vine-n gândul meu din ducă,
cu fața palidă și caldă
și cu miros ca de lavandă,
cu mângâieri și cu săruturi,
cu toată nunta mea de fluturi,
să rătăcim printre lucernă,
cu cerul transformat în pernă,
sunt primăvară, haide vino,
de când te-aștept, dulce felino,
aruncă-te în val cu mine,
printre lucernă și suspine,
în margini de sine,
aruncă-te-n undă
tu ești tulpina luminii fecundă…

întoarce-mă

întoarce-mă
în primăveri târzii
când tu ziceai
că vii și nu mai vii,
întoarce-mă
în nopțile cu lună
când eram nebunul
și tu erai nebună,
învață-mă
să te mai lași odată
așa de moale,
dulce sărutată,
întoarce-mă
să-ți fur făptura
pe care încă
n-am furat-o
și ochii tăi
să-mi strige,
iat-o!
întoarce-mă
din rătăcirea
mea,
să poposim, iubito,
pe-altă stea,
în verb etern
de raiuri fără timp
ca zeii cei ferice
din Olimp…

o rază de lumină

Îmi râde-n geam o rază de lumină,
O altă primăvară va veni,
Parc-aș dormi pe mări de ambru
Și umbre în alcov m-ar dezumbri,
Vreau să rămân ca un erou târziu,
Un naufragiat pe-o stâncă stearpă,
S-adun pe suflet razele din soare
Să le prefac stamine și petale,
Un fel de flori pe iazul de oglinzi
Ce doar cu inima să le cuprinzi;
Aș bea culori din oraga de lumini
Din soarele sălbatec ca un rege
Prin care trec ciclopii de mătase,
Când ziua primăvara iia-și coase
Și când amurgurile-ar înverzi,
Aș vrea să fac tăcerea ca să zbiere,
Ca un fior și-o spaimă-n rugăciune,
Ca o vioară care înnebunește
Cântând o simfonie-mpărătește,
Cu ceruri în lacrimi de rouă
Cu stele făclii și luna cea nouă,
Cu plopii-n ogive de ploaie și vânt;
Se-aude departe un cânt,
E cântul de muguri în frunze,
E câmpul croindu-și la pânze
De galben, de roșu și verde,
E dorul ce-n zare se pierde,
E doina cea veche ce iară răsare,
În fluiere, în tilinci și-n cavale,
Sunt apele care curg ca un vin
Peste cerul nostru senin,
Toate se-nalță mărețe în soare
Iar eu învăț o frunză să zboare…

3 Comments

  1. „O vioara careinnebuneste”pur si simplu de atata primavara si care se daruieste in totalitate printr-o simfonie imparateasca!Frumos,plin de culoare si de zgomote fine primavaratice!

  2. „O vioara care innebuneste”pur si simplu de atata primavara si care se daruieste in totalitate printr-o simfonie imparateasca!Frumos,plin de culoare si de zgomote fine primavaratice!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.