Leonid Iacob(Local.Iazu domiciliat Comăneşti-Bacău)*Poet*

Leonid Gh. IACOB
Prof. pensionar

Data naşterii : 1 octombrie 1945
Locul naşterii: localitatea Iazu ( judeţul Bacăua)
Studii: absolvent al Facultăţii de Filologie, de la Universitatea „Al. I. Cuza „ din Iaşi, secţia limba şi literatura română, anul 1970
Profesie: profesor de limba şi literatura română,
Activitate profesională:
Pedagog şcolar, învăţător, profesor de limba şi literatura română, în diverse locaţii din judeţul Bacău, director de cămin cultural (în mediul rural), iar din 1979 profesor la Clubul Copiilor Comăneşti ( fosta Casă a Pionierilor Comăneşti) până în 2009 ca titular pe catedra de Cenaclu literar, pensionat în 2009. Am funcţionat până în sept. 2014 la aceeaşi unitate ca prof. cu plata cu ora, conducând cercul Cenaclu literar „Mugurii”, cerc înfiinţat de mine în 1981.
În calitate de profesor conducător de cenaclu:
– am obţinut cu copiii de la acest cerc aproape 3000 de premii judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale.
– Am promovat peste 20 elevi de la acest cerc să debuteze editorial cu volume proprii şi le-am coordonat unora dintre ei apariţia volumelor următoare ( cât au fost membrii cercului condus de mine), precum şi antologii ale elevilor.
– am promovat mulţi elevi la debut literar în reviste proprii, ziare şi reviste centrale şi locale ( Ateneu, Cronica, Limba română, Tineretul liber, Deşteptarea, Vitralii etc.)
Distincţii:
– medalii şi diplome de merit acordate de: Consiliului de Stat, CNOP (înainte de 1989, pentru activitatea didactică şi cultural-educativă desfăşurată cu elevii şi maturii.)
– diplome de excelenţă, de merit, (2002, 2003,2005 ale Ministerul Educaţiei) ale unor instituţii şi publicaţii. (Ateneu, Cronica), Centrului Naţional de Excelenţă în domeniul creativităţii literare, MECT.
Am realizat reviste ale elevilor: „Planeta viselor” a Clubului Copiilor Comăneşti,(2002-2009) Cartea Cenaclului literar „Mugurii” ( apărute pe sit-ul www. Didactic. Ro) cât şi sub formă tipărită.
Activitate literară şi publicistică:
Corespondent al cotidianului băcăuan „Deşteptarea” în perioada 1991 – 1994, cu articole sociale, de anchetă şi literare semnate cu nume propriu sau pseudonim.

Debut literar: 1958, în revista „Chemări primăvăratice” a Liceului Comăneşti .
– Realizator de scenarii literare pentru activităţi educative ( serbări şcolare, carnavaluri ştiinţifice) şi distractive pentru copii, publicate în culegerile de materiale metodice ale CNOP (1984, 1985, 1986 – debut editorial colectiv)
– Activitate pe mai multe site-uri virtuale, facebook, http://ro.netlog.com/Leonid_Iacob, http://nicustancu48.ning.com/profile/LeonidIACOB, Reţeaua literară etc. cu pagină proprie unde am publicate poezii. – Publicat frecvent în revista on-line „Confluenţe literare” http://confluente.ro/articole/leonid_iacob, http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Leonid+Iacob,
– Poezii proprii sub forma unor clipuri ( filmuleţe) create de mine sau alte persoane care circulă peinternet: Youtube, http://www.youtube.com/my_videos?o=U,
Volum de autor:
1.- „Bântuit de furtuni”, CORGAL PRESS, Bacău, 2009
2.- „Imaginarele iubiri” ed. VIF- Constanţa, 2014
3.- „Lâng-o margine de lume” Ed- PIM, Iaşi, 2014
4.- „Strajă cuvintelor” , Ed- PIM, Iaşi, 2015
5.- „Povestiri. Povestiri de la Trotuş. Partea I” Ed. PIM, Iaşi, 2016
6.- „Din străbuni . Legende versificate”, Ed. PIM, Iaşi, 2017
6.- „Ţărmuri paralele”, scris împreună cu Atena Mariana Zară , Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2010;
Antologii :
1:- „Sus cortina, copii !”, ed. GAFIT, Bacău 2005
2.- “Clopotul, limbaj universal” , Ed. 3D, 2008. o selecţie de poezii de Ovidiu Oană (pârâu)
3.- “Arta de a fi” , Ed. ANAMAROL, Bucureşti, 2009.
Gata pentru tipar: ( volume proprii):
1.- „Iubirea iernii” – volum de versuri
2.- „De la Trăstanu cetire” volum de versuri umoristice
3.- Poeme atipice – versuri

În lucru :
1.- „Povestiri . De la Trotuş la Tazlău” partea a II-a – povestiri istorice
2.- „Marea cu ochi trişti” volum de proză

Am prefaţat/postfaţat şi îngrijit apariţia următoarelor volume de versuri ale unor elevi-poeţi:
1.- „Antecamera vieţii” de Anca Mihaela Pâslaru, Ed. Cronica, Iaşi , 1996;
2.- „Între două lumi” de Camelia Iosub, Ed. Cronica, Iaşi , 2001;
3.- „Evadarea caligramelor” de Delia Oniga, Ed. Cronica, Iaşi , 2001;
4.- „Metamorfoză în oglindă” de Alexandra Drăgăstan, Ed. Cronica, Iaşi , 2001;
5.- „Strigătul inocenţei” de Anca Adochiţei, Ed. Cronica, Iaşi , 2002;
6.- „Starea de vinovăţie” de Silvia Ercuţă, Ed. Cronica, Iaşi , 2003;
7.- „Tăcerea cântecelor/ Songs silence” , Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2003;
8.- „Apusul copilăriei” de Alexandra Răchiteanu, Ed. Cronica, Iaşi , 2004 ;
9.- „Vis de stea” de Elena Amalia Filip, Ed. Cronica, Iaşi, 2005
10.- „Balconul cu vise” de Cristian Constantin Bostan, Ed. Cronica, Iaşi, 2005;
11.- „Ireversibila scară” de Georgiana Preda, Ed. Cronica, Iaşi, 2005;
12.- „Joc ciudat” de Daniela Olivia Ghicajanu, Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2006;
13.- „Magia copilăriei” de Maria Ilinca Trifonescu, Ed. Cronica, Iaşi,2006;
14.- „Vis pierdut” de Andra Patricia Groapă, Ed. Cronica, Iaşi,2006;
15.- „Zbor spre neştiut” de Elena Amalia Filip, Ed. Cronica, Iaşi,2006;
16.- „Plecarea îngerului” de Georgiana Preda, Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2006;
17.- „Stare incertă” de Cristian Constantin Bostan, Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2006;
18.- „Univers ambiguu” de Daniela Olivia Ghicajanu, Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2007;
19.- „Drum spre lumină” de Andreea Fulaş, Ed. CORGAL PRESS, Bacău, 2007;
20.- „Anotimp confuz” de Iuliana Relea, CORGAL PRESS, Bacău, 2007;
21.- „Primăvara din suflet” de Ilinca Maria Trifonescu, CORGAL PRESS, Bacău, 2007;
22.- „Lumi paralele” de Daniela Olivia Ghicajanu, CORGAL PRESS, Bacău, 2008;
23.- „Sunetele tăcerii” de Elena Amalia Filip, CORGAL PRESS, Bacău, 2008;
24.- „ Umbra unui gând” de Ştefan Moţei, CORGAL PRESS, Bacău, 2010;
25.- “Tortul copilăriei” de Ioana Cristiana Cernea – Ed. CORGAL PRESS, 2012
26.- « Lumea cuvintelor » – (antologie de versuri ale copiilor din cercul de creaţie literară),
Ed. CORGAL PRESS, 2012
27.- „La răscruce de suspine” – Ed. DOCUCENTER, Bacău – 2013
28.- „Visul Mirunei” de Miruna Huluţă, – Ed. DOCUCENTER, Bacău – 2014
29.- „Anotimpuri prin ochi de copil” vol. I „Toamna Iarna”. Ed. VIF , Constanţa, 2014
30.- „Anotimpuri prin ochi de copil” vol. II „Primăvara – vara” – Ed. DOCUCENTER, Bacău – 2014
Am prefaţat volumele şi volumele, aparţinând unor autori din ţară, sau antologii:
1.- „Ferestre în timp” , de Rodica Cernea, Ed. AS’S, Iaşi, 2008
2.- „Vis şi pasiune”, Antologia Esenţelor, vol. colectiv, Ed. Panfilius, Iaşi, 2011.
3.- “D’ale copilăriei” , de Adriana V. Neacşu, Editura PIM, Iaşi, 2012.
4.- « La răscruce de timpuri » – Ion Ionescu – Bucovu, 2015

destin

Strada, bolnav animal,
se zvârcoleşte
din trotuar în trotuar
şi, calcinată,
strivită de paşi
şi de zgomote grele,
fuge-n câmpii
murind în tăcere
tot umblă…

Tot umblă noaptea
scheunând pe stradă
şi paşii ei răsună
pe dalele de piatră…
In gerul nopţii,
scârţâind în ramuri
tot umblă noaptea,
scheaună şi latră.

ultimul cal

Trecea un cal
cu copitele-i strâmbe…
Îi auzeam în noapte mersul,
obosită sincopă…
Trop-trop…
Era ultimul cal,
ultimul cal pe care
călărea noaptea albastră
dintr-un oraş hăituit.
pe strada aceea

Pe strada aceea

femei desculţe
şterg cu pletele lor vetrele,
inimi dilatate
de arderea icoanelor bărbaţilor
învestmântaţi în tăcere…
Pe strada aceea,
apele izvorăsc
din ochii desculţi de iubire.

în parcul de-aiurea

parcul de-aiurea
îşi preumblă visele cu tălpile goale,
îmbătrânite rădăcini
cu noduri strâmbe.
Numai unul se zbate
pe-o bancă putrezită
de-atâta şedere,
ca un semn de-ntrebare
dintr-un abecedar prăfuit.

car mortuar

Sub cerul palid şi nătâng,
convoiul prin oraş se plimb-agale,
durerea zugrăvită-n ochiul stâng
spre cer mai cheamă veşnica-ndurare.

Şi plânsul urcă parcă răzvrătit,
alunecând pe case şi uluce,
Şi împietritul Crist înlănţuit
Priveşte cu durere de pe cruce

Şi gânditor, ascultă la hotar
cântările cu „doamne miluieşte”…
şi iar porneşte carul mortuar
sub soarele nătâng ce străluceşte.

îmbătrânire
.
În oraşul trist
de amintiri
pe strada cu sens unic
trec semne de-ntrebare
târându-şi tălpi ostenite…
Prea multe,
mult prea multe…
Iar aripile flutură moi
în iarna ce-şi tremură fulgii,
când clopote-n dungă tot bat.
Bang…Bang…
Bang!

alienare

Pleacă oraşul
spre lunatice ţărmuri,
ziduri răsună-ngheţate a gol…
undeva
s-a mai întunecat o fereastră,
o uşă nu se mai deschide,
iar autobuzul lăsă-n urmă
strada cu amintiri
şi cu vise sfărâmate.
La vămi interminabile cozi…
Interminabile cozi…

linişte şuie
.
Pe strada care urcă sus pe deal
o şcoală
şi-a bătut azi porţile-n cuie
nici clopoţel,
nici glasuri de copii
nu mai răzbat,
e doar pustiul
şi liniştea lui şuie.

pustiu

Carbonifera e un schelet
ros de pecingine…
Nici un zgomot
nu mai răzbate din hale.
Ultimul şut
s-a consumat într-o zi,
de demult
şi pustiul îşi cântă,
prin galerii,
asprul cântec de jale…

alai

Pe strada aceasta
Suna uzat muzica strepezită
ca dintr-o caterincă
şi clovnii, îmbrăcaţi în voal şi paiete,
mimau veselia.
Treceau claxoanele ţipându-şi culoarea
într-un cor infernal.
La poarta bisericii înşiraţi
pe marginea drumului,
ochi palizi întindeau mâinile
spre floarea de lămâiţă.
Cânta muzica…

oraşul acesta

Oraşul acesta
are o singură stradă
cu sens unic,
iar ochii vicleni ai caselor
dezbracă tăcerea…
Oraşul acesta
are o singură stradă
călătorind spre niciunde…

iarnă atipică

Peste zidurile îniernate ale oraşului
stă ghemuit întunericul,
iar fruntea sfârtecată a cerului
bântuie-n nori de cenuşă.
Ninge fără noimă
peste catapetesmele lumii,
iar copacii gem bolnav printre umbre
în timp ce vântul hohotind
năvăleşte cu hoardele sale
albite de ură.
Trec zgribulite ciori
printre popoare de cristale-ngheţate
şi-n orgia bolnavă plopii fac mătănii
gângăvind rugi fără număr
spre cerul buimac.
Ninge ca dintru-nceputuri
acoperind oraşul fumegând melancolic.
În odaia mea înnoptată
lumina se prelinge cuminte
peste albele file-ale sufletului meu îniernat.

noapte grea

Frâng între degete
azima dospită-n covata uitată
a sufletului greu bântuit de furtuni
şi,
de pe fruntea sfârtecată a nopţilor
şi viselor mele,
smulg doruri lascive,
nimfele grele ale pierzării
ca să le-arunc în hăul umplut
de ochii nebuni.
Jivine ciudate,
năluce pestriţe
se-aruncă-nspre mine hulpav şi viclean,
monahii odăii, cu coate tocite,
citesc iar din pravile
runele ronde,
cântecul de smerenie nebunesc şi profan.
Dumnezeu a uitat să mai vină
să stăm iar de vorbă despre facerea lumii,
oasele nopţii trosnesc nebunatic
când iarna cu mâini somnoroase
se-agaţă de crengile plopilor.
Copaci fără cuget,
nebuni ca şi noi. Nebunii…Nebunii!

noapte păgână

Noaptea se năpusteşte pe uliţe goale
ceru-i umplut de roş-vineţiu,
câte un câine mai urlă la luna cea ştirbă,
spânzurată-în văzduhul atât de pustiu.

Poveştile-au plecat de mult la culcare,
câte-un corb rătăcit mai trece pribeag,
vântul mai sună prin crengi solitare
şi-ostenit moare agonic la mine în prag.

Munţii s-au prăvălit într-o rână,
dorm hămesiţi sub codrii de brad,
în izvor, undele tac, nu se-ngână,
fâşii de-ntuneric pe-acoperişuri tot cad.

E-o noapte păgână cu pletele sure,
când bate-ntr-o dunga al doilea ceas
visele mele-au fugit în pădure
şi cu dor pustiit am rămas.

Pe străzile

Pe străzile
Oraşului meu şi al tău
Sufletele pure
Mai poartă în ele petunii,
Şi cântecele apelor
Din rupte zăgazuri.
Acum îmi întorc privirea
Şi văd
Zbaterea mâinilor tale
Prin torente şi pietre.
Vino,
Să reclădim cetăţile noastre
Şi s-ascultăm
Şoaptele line
Ale Apelor ce din noi izvorăsc

Iubire Lumină şi Viaţă

În grădina de cruci,
nebunii
ţintuiseră Iubirea, Lumina şi Viaţa
şi cerul agoniza strâmb
scuipând din gâtlej
mohorâte-nţelesuri.
Pâinea de smerenie fusese-mpărţită
cu mult înainte
şi, sub picioarele
Iubirii, Luminii şi Vieţii,
sângele ştergea
pământul plin de netrebnicii.
Sub lespezi grele le-au pus apoi,
dar Iubirea, Lumina şi Viaţa
s-au întrupat,
fiindcă nimeni de pe-acest pământ
nu poate să le pecetluiască
şi Cuvântul s-a sădit
în inimile noastre
dornice de Iubire, Lumină şi Viaţă

4 Comments

  1. „Si iar porneste carul mortuar
    Sub soarele natang ce straluceste.”
    O expresie a efemerului care e pretutindeni,si in imaginea carului mortuar,si in „umanizatul soare”(prin expresia natang)la fel de efemer.Foarte frumos,trist dar frumos!

  2. Felicitari,domnule profesor!O activitate laborioasa, desfasurata cu multa implicare si ,ca atare,roadele se vad.Sa va bucurati si de alte asemenea semne de apreciere in cat mai multe reviste,antologii, emisiunI
    etc!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.