Florin Eşeanu (Bucureşti)*Fotografie artistică*Conacul Marghiloman*

Conacul Marghiloman din Hagiești

Pe drumul de la București spre Urziceni, ajuns în satul Lilieci din comuna Sinești, la aproximativ 7 km pe un drum lateral la dreapta, ajungi în Hagiești. Odată intrat în Hagiești poți observa pe stânga o impunătoare biserică veche și cimitirul său. Biserica cu Hramul Sf. Nicolae, ridicată de Radu Dudescu ca biserică a curții boierești, mai păstrează din pictura originală doar în pridvor. Deși actualmente este biserica parohială, se află într-un stadiu de degradare avansat. La capătul unui drum din pământ bătătorit cu deschidere spre valea Moștiștei, ce-ți oferă o priveliște spectaculoasă, conacul Marghiloman îți dă binețe să-l vizitezi doar pe exterior căci, interiorul este un șantier perpetuum.Nu muncește nimeni, nici țipenie de meseriași prin preajmă și nici speranțe să-i redea conacului splendoarea de odinioară. Conacul, construit pe două niveluri, între anii 1869-1874, înglobează porțiuni din zidăriile unui ansamblu rezidențial boieresc datând din a doua jumătate a sec.al XVII-lea, a fost proprietatea lui Alexandru Marghiloman. La ridicarea conacului au lucrat meşteri italieni aduşi de proprietar păstrând arhitectura unui conac. Deși ruinat, conacul pastrează și acum eleganța de castel construit pe două niveluri, cu pivniță, un parter compus din șapte camere, etaj cu zece încaperi, hol central și doua terase laterale, în total 26 de încaperi. După moartea lui Alexandru Marghiloman, personalitate marcantă a vieții politice românești, liderul partidului Conservator, castelul ramane mostenire Suzanei Marghiloman și va fi lăsat în custodia familiei Capră. După naţionalizare monumentul devine sediu CAP, iar din 1996 intră în administrația Ministerului Culturii. Deși a trecut prin mai multe etape de restaurare, abandonul și lipsa unei funcțiuni permanente în interior, cât și a unui proces sistematic de conservare, l-au adus într-o avansată stare de degradare.
Alexandru Marghiloman era boier de viţă veche, om de lume şi foarte popular în vremea lui. La începutul activităţii sale politice, a făcut parte din gruparea junimistă. Din 1888, a fost, pe rând, ministrul Justiţiei, al Lucrărilor Publice, al Afacerilor Străine, al Internelor, al Finanţelor, iar în martie – octombrie 1918 a fost prim-ministru. Adept al intrării ţării noastre în război alături de Puterile Centrale, forţat de situaţia politică apărută în urma înfrângerii României, el şi-a sacrificat cariera politică, semnând cu Germania pacea impusă de la Buftea, în 1918. Gestul semnării a fost puternic contestat la sfârşitul Primului Război Mondial şi, mai este controversat şi astăzi. Între timp, s-au găsit şi istorici care să-i dea dreptate.
Lui Alexandru Marghiloman îi plăcea să trăiască boiereşte, ca şi strămoşii lui. Despre herghelia lui cu cai de rasă ştia toată lumea, iscându-se în jurul ei tot soiul de legende, cu ecouri până în ziua de astăzi.
Foto si text:
Florin Eșanu

Conacul de la Hagieşti

 

Conacul de la HAGIEŞTI
Biserica din Hagieşti

 

Biserica din Hagiesti 
Biserica din Hagiesti 2

 

Biserica Hagieşti

 

Biserica Sf.Nicolae si Conacul Marghiloman de la Hagiesti
Biserica Hagieşti
Biserica HAGIEŞTI

 

Biserica Hagieşti

 

Biserica cu Hramul Sf. Nicolae si Conacul Marghiloman de la Hagiesti

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.